Incep sa ni se aranjeze toate. Incet, incet pentru toate 5. Incet, incet ne calman, ne linistim, prioritizam, facem alegeri sau... mergem mai departe.
Ciudat este cum ma simt eu, personal. Nu se cheama ura ce am pentru Ace, e ceva mai... Si mi-am dat seama ca nu ma mai leaga nik atunci cand brusc si dintr-o data m-a contactat si nu am schitat nici un gest. Sunt prea multumita cu ce am acum.
Fericirea nu se cumpara, nu e in rate, ci e acolo. Trebuie doar sa ti-o doresti foarte tare si vine! Fara doar si poate, daca ma intrebati acum o saptamana daca e posibil sa mi se intample mie asa ceva, nu as fi crezut nik.
Acum vine partea si mai interesanta... pentru ca tot zicea Mira ca se intampla cand trebuie; m-am intalnit random cu Ace. Ce ciudata era senzatia de ignorare reciproca, desi mai ciudata a fost senzatia lasata dupa conversatia avuta (pana la urma am vorbit un pic) - cred ca ii parea rau, imi tot spunea ca nu se poate da timpul inapoi, ca e vina lui si gata; stie ca el a gresit, dar n-a tinut de el. Mi-a rupt inima in mii de bucatele; se poate intoarce de cate ori vrea, deja nu mai pot. Deja nu mai vreau!
Acum sunt fericita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu