marți, 21 aprilie 2009

One million billionth of a millisecond... that what you (should) represent for me

Ma tot gandeam... si pentru ca nu am reusit sa uit asa usor si pentru ca inca mai este prin mintea mea, am decis sa pun totul in seama gandirii mele gresite.

Ace nu exista. Nu va exista niciodata. Cel putin nu asa cum imi doresc eu. Mereu vroiam un tip indeajuns de nebun incat sa-mi demonstreze ca exista dragoste si in zilele noastre. Dar Ace nu poate oferi asa ceva. Nu mie. 

Ceea ce am avut cu Ace e undeva in trecut si atat. In prezent nu exista nimic. Totul a fost in mintea mea, in inchipuirea mea. Un vis frumos din care trebuie sa ma trezesc pana nu e prea tarziu. 

Mai e putin si e ziua mea. Mai e putin incep sa fiu singura, pe picioarele mele (pentru ca nu as spune ca sunt si acum)... Mai e putin si nu-mi permit luxul de a fi vesnic indragostita de dragoste, de lucruri puerile, sa fiu visatoare si o romantica incurabila. 

Nu promit ca de astazi ma rup, pentru ca stiu ca nu voi reusi asa usor. Dar promit ca de astazi o sa incerc din ce in ce mai tare sa fiu aici pentru mine si sa-mi scriu singura povestea asa cum merit!

Decizia e finala si imi apartine in intregime: ratiunea invinge sentimentele. Nu mai am loc de asta de astazi incolo... Si astazi o sa plang muuuult ca de maine sa nu mai am lacrimi, asa cum nu am mai avut acum 3 ani, cand am trecut prin acelasi lucru... Dar sper ca nu ma voi mai intoarce vreodata in acest loc. Si azi sa plang pentru ultima oara (cand ne-am impacat anul trecut, mi-a promis ca nu ma va lasa sa ajung aici... de data asta, imi promit eu ca nu ma voi mai intoarce).

De maine, voi zambi

Un comentariu:

  1. O corectura mica "should" se scrie cu "l" :P

    Bun, acum ca norma de ironie a atins un oarece prag superior, pot trece linistit la a comenta (ca pana la urma asta presupune un "comentariu", nu-i asa?) cateva din cele spuse de tine in acest articol.

    Asadar:
    "pentru ca inca mai este prin mintea mea, am decis sa pun totul in seama gandirii mele gresite" - atat timp cat "inca" mai e prin mintea ta, decizia pe care ai luat-o vine oarecum in contradictie. Intreba-te daca intr-adevar ai gresit cu ceva, mai ales daca ai gresit cu ceva fata de tine - inainte de orice!

    "Ace nu exista. Nu va exista niciodata." Ba exista, e deja o parte din tine, din viata ta. Si e o parte care, din cate imi aduc eu aminte, ti-a adus un mare zambet in suflet si o dorinta nebuna de a face lucruri extraordinare. Consider ca nu de nebunie e nevoie pentru a demonstra ca exista dragoste in zilele noastre, cat mai degraba de deschidere - dar asta e un subiect de elaborat cu o alta ocazie.

    "Un vis frumos din care trebuie sa ma trezesc pana nu e prea tarziu." De acord, dar cauta sa te trezesti aducandu-ti aminte de acest vis sau macar pastrandu-l ca fiind unul frumos.

    "Mai e putin si nu-mi permit luxul de a fi vesnic indragostita de dragoste, de lucruri puerile, sa fiu visatoare si o romantica incurabila." Esti fraiera! Si am incredere ca ti-a venit sa te injuri putin (mai mult) atunci cand ai scris asta! Sunt convins! Stii prea bine ca dragostea, visele, romantismul (fie el si "incurabil") nu vor fi niciodata "lucruri puerile". Iar eu stiu si mai bine ca firea ta va tinde mereu spre astfel de directii.

    "Dar promit ca de astazi o sa incerc din ce in ce mai tare sa fiu aici pentru mine si sa-mi scriu singura povestea asa cum merit!" - Uneori, cuvintele potrivite din viata noastra sunt scrise de altii, de prieteni, de familie sau de iubiti. Cauta sa stergi acel "singura" din afirmatia ta. Va merita, te asigur!

    "Decizia e finala si imi apartine in intregime: ratiunea invinge sentimentele." If it would only be that simple!

    Te-a dat de gol o singura chestiune, careia i-am raspuns acum cateva minute. Stiu ca-ti vei da seama ca mi-am dat seama de ce trebuia sa-mi dau seama atunci cand nu-mi dadeam seama de ceva :-). Iti recomand Vicky Cristina Barcelona - "Now, ain't this interesting??? hmmm"

    RăspundețiȘtergere